Ulise (engleză: Ulysses) este un roman al scriitorului irlandez James Joyce, apărut la 2 februarie 1922. La această operă Joyce a lucrat încă din 1914 și ea a văzut lumina tiparului mai întâi la Paris, apoi în SUA, în 1933 și abia în 1936 în Regatul Unit, dat fiind că oficialitățile puritane au etichetat-o drept pornografie.

Ulise relatează trecerea lui Leopold Bloom prin Dublin într-o zi obișnuită, 16 iunie 1904. Titlul face referire la Ulise, eroul epopeei Odiseea de Homer (Leopold Bloom corespunzând lui Ulise, Molly Bloom Penelopei, și Stephen Dedalus lui Telemah). Admiratorii lui Joyce din toată lumea sărbătoresc ziua de 16 iunie sub numele de Bloomsday.

Ulise are în total aproximativ 265.000 de cuvinte dintr-un vocabular de 30.030 de cuvinte diferite (inclusiv nume proprii, pluraluri și diverse timpuri ale verbelor)[1] și este împărțit în 18 „episoade”. De la publicare, cartea a fost subiect de controverse și acuzații pentru „obscenitate”. Tehnica narativă a fluxului conștiinței, structurarea atentă și proza inovativă—plină de parodii și aluzii, precum și caracterizările sale bogate și umorul, fac din această carte unul dintre cele mai bine privite romane din panteonul modernist.

„Ulise a fost etichetat drept un roman murdar, blasfematoriu si imposibil de citit. În faimoasa sentinta a tribunalului din 1933, judecatorul John M. Woolsey a declarat Ulise o carte gretoasa – desi a estimat ca nu este chiar atât de obscena încât sa nu fie importata în Statele Unite ale Americii. Nici unul dintre aceste adjective nu este câtusi de putin potrivit pentru a descrie cartea. Pâna în zilele noastre, ramâne capodopera modernista absoluta, o carte în care autorul duce lirismul si vulgaritatea celtice pâna la splendide extreme. Ulise este un roman amuzant, trist si chiar plin de suspans.”

„As fi vrut sa nu fi citit niciodata Ulise. Îmi provoaca un complex de inferioritate.”

„Joyce demonstreaza ca materialul vietii de zi cu zi poate fi la fel de maiestuos ca orice mare epopee. Vietile oamenilor obisnuiti sunt si ele demne de marea arta. Se poate crea maretie din banalitate.”

„Cred ca omul asta e un geniu, dar ce imaginatie murdara are, nu-i asa?”